1.Ce este introducere/expediere triunghiulara (UE) sau import/export triunghiular (NON-EU) ?
2. Care sunt părțile implicate într-o operatiune triunghiulara?
3. Cum funcționează comerțul triunghiular?
4. Cât de multe părți se pot implica într-un minimum de comerț triunghiular?
Sunt doar cateva intrebari.Există diferite scheme în termenul „operatiune triunghiulara”.
Iată-mă explicandu-va despre una dintre ele.
Operatiune triunghiulara comunitara: A-Italia, B-Romania,C –Grecia.
Firma A vinde catre B, B vinde catre C. Marfa, conform clauzelor contractuale, trebuie livrata direct din A-Italia in C-Grecia . Deci, marfa nu va trece frontiera Romaniei.
In ceea ce priveste TVA-ul: intermediarul (B), din operatiunea „in lant” cum se mai numeste, înregistrează atât achiziţie intracomunitară de bunuri cât şi livrare intracomunitară de bunuri. Această tranzacţie va fi menţionată şi în declaraţia recapitulativă privind livrările / achiziţiile intracomunitare de bunuri (formular 390 – VIES). Intermediarul roman (B) nu are nimic de declarat pentru sistemul Intrastat deoarece nu există mişcare fizică de bunuri în statul membru B.
Teoretic, cum este acest caz, cand marfa NU tranziteaza Romania. Dar, plecand de la acest exemplu dat de catre un membru al grupului „vamuirea marfurilor”, daca marfa circula Italia-Romania ( tranzit)-Grecia atunci situatia se schimba in alt tip de operatiune triunghiulara.
Cand trebuie sa declari in Intrastat? Detalii gasiti pe site-ul nostru.
Cat despre TVA, daca marfa nu trece prin Romania nu se declara in 390, insa daca marfa trece si prin Romania atunci :
Valoarea celor doua operatiuni realizate trebuie raportata de catre firma din Romania dupa cum urmeaza:
1. prin decontul de TVA cod 300:
– achizitia intracomunitara neimpozabila a bunurilor livrate de firma din Italia, la randul 26 „Achizitii de bunuri si servicii scutite de taxa sau neimpozabile…”
– livrarea ulterioara a bunurilor catre firma din Grecia in cadrul unei operatiuni triunghiulare, la randul 1 „Livrari intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. a) si d) din Codul fiscal”.
2. prin declaratia recapitulativa cod 390 VIES, cu simbolul T, operatiunea de livrare intracomunitara de bunuri prin inscrierea codului de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului livrarii stabilit in Italia. Prin declaratia cod 390 nu se raporteaza valoarea A.I.C. din Italia deoarece nu este impozabila in Romania.
Pentru livrarea bunurilor pe numele cumparatorului revanzator din Romania, furnizorul din Italia intocmeste factura conform prevederilor din legislatia fiscala aplicabila in Italia asa cum firma din Romania este obligata sa respecte prevederile legislatiei fiscale aplicabile in Romania, respectiv art. 155 alin. (19) din Codul fiscal.
Cele doua terminologii par a avea acelasi sens insa, sunt diferite.
Vrei sa scriu mai multe informații despre operatiunile triunghiulare în cadrul afacerilor internaționale? Trimite-mi mesaj cu schema triunghiulara. A, B, C cine factureaza, cum circula marfa.